Dacă nu poți accepta lumina cea nouă din partea lui Dumnezeu și nu poți înțelege tot ceea ce face Dumnezeu astăzi și nu o cauți sau chiar te îndoiești de ea, o judeci, o studiezi și analizezi, atunci înseamnă că nu vrei să asculți. Dacă, atunci când lumina Lui apare aici și acum, tu totuși pui preț pe lumina de ieri și te opui noii lucrări a lui Dumnezeu, atunci nu ești mai mult decât o glumă, ești unul dintre aceia care I se opun în mod voit lui Dumnezeu. Cheia ascultării de Dumnezeu este aprecierea noii lumini și dorința de a o accepta și de a o pune în practică. Numai aceasta este adevărata ascultare. Cei care nu vor să înseteze după Dumnezeu sunt incapabili să împlinească ascultarea față de Dumnezeu și nu pot decât să I se opună lui Dumnezeu, fiindcă sunt mulțumiți cu situația actuală. Acel om nu poate să asculte de Dumnezeu, fiindcă este posedat de viața de dinainte. Lucrurile de până atunci le-au format tot felul de concepții și iluzii despre Dumnezeu, care au devenit chipul lui Dumnezeu în mințile lor. Astfel, ei cred în propriile concepții și în standardele imaginației lor. Dacă Îl compari pe Dumnezeul care face lucrări adevărate astăzi, cu Dumnezeul din imaginația ta, atunci credința ta vine de la Satana, și este potrivită preferințelor tale – iar Dumnezeu nu dorește o astfel de credință. Indiferent cât sunt de înalte acreditările lor și indiferent de dedicarea lor – chiar dacă și-au dedicat o viață întreagă de eforturi lucrării Lui și au devenit chiar și martiri – Dumnezeu nu se bucură de nimeni cu o asemenea credință. Doar le arată puțin har și le îngăduie să se bucure de el pentru o vreme. Oamenii de felul acesta sunt incapabili de a pune adevărul în practică, Duhul Sfânt nu lucrează în ei și Dumnezeu îi va elimina pe fiecare la rândul lor. Indiferent dacă sunt bătrâni sau tineri, cei care nu ascultă de Dumnezeu în credința lor și au motivații greșite, sunt cei care se opun și întrerup și astfel de oameni vor fi lepădați fără nicio îndoială de Dumnezeu. Cei care nu ascultă deloc de Dumnezeu, care doar recunosc Numele lui Dumnezeu și au un fel de simțământ al dragostei și minunăției lui Dumnezeu, dar nu țin pasul cu pașii Duhului Sfânt și nu se supun lucrării și cuvintelor de acum ale Duhului Sfânt – astfel de oameni locuiesc în harul lui Dumnezeu, dar nu vor fi câștigați și desăvârșiți de către Dumnezeu. Dumnezeu desăvârșește oamenii prin ascultarea lor, prin faptul că mănâncă, beau și se bucură de cuvintele lui Dumnezeu și prin suferința și rafinarea din viețile lor. Numai printr-o astfel de credință se pot schimba caracterele oamenilor, numai atunci pot ajunge la adevărata cunoaștere de Dumnezeu. A nu te mulțumi doar cu viața în harul lui Dumnezeu, a înseta mereu după adevăr și a căuta adevărul și dorința de a fi câștigat de Dumnezeu – aceasta înseamnă a asculta de Dumnezeu în mod conștient; aceasta este credința pe care o vrea Dumnezeu. Oamenii care nu fac nimic mai mult decât să se bucure de harurile lui Dumnezeu nu pot fi desăvârșiți, sau schimbați, iar ascultarea, evlavia și dragostea lor, cât și răbdarea lor sunt toate superficiale. Aceia care doar se bucură de harurile lui Dumnezeu nu pot să-L cunoască cu adevărat pe Dumnezeu și, chiar și atunci când Îl cunosc pe Dumnezeu, cunoașterea lor este superficială, iar ei spun lucruri de genul Dumnezeu iubește omul, sau, lui Dumnezeu Îi este milă de om. Aceasta nu reprezintă viața oamenilor și nu arată deloc faptul că oamenii Îl cunosc cu adevărat pe Dumnezeu. Dacă, atunci când cuvintele lui Dumnezeu îi șlefuiesc, sau atunci când încercările vin asupra lor, oamenii nu pot asculta de Dumnezeu – dacă, în loc de aceasta, ei devin îndoielnici și cad – atunci ei nu sunt câtuși de puțin ascultători. În ei există multe reguli și restricții în privința credinței în Dumnezeu, experiențe vechi care sunt rezultatul multor ani de credință, sau a diferitelor doctrine fundamentate pe Biblie. Ar putea niște oameni ca aceștia să asculte de Dumnezeu? Acești oameni sunt plini de lucruri lumești – cum ar putea ei să asculte de Dumnezeu? Aceștia toți ascultă potrivit preferințelor lor personale – ar putea Dumnezeu să dorească o astfel de ascultare? Aceasta nu înseamnă ascultarea de Dumnezeu, ci trăirea după o doctrină, este satisfacerea și consolarea ta însuți. Dacă tu spui că aceasta este ascultarea de Dumnezeu, nu cumva hulești împotriva Lui? Ești un Faraon egiptean, faci răul și te angajezi în mod voit în lucrarea de împotrivire față de Dumnezeu – ar putea Dumnezeu să-Și dorească un asemenea slujitor? Cel mai bine ar fi să te grăbești să te pocăiești și să devii conștient de sine. Dacă nu, mai bine ai pleca acasă: aceasta ți-ar face mai mult bine decât slujirea lui Dumnezeu, nu ai întrerupe, nici nu ai deranja, ți-ai cunoaște locul și ai trăi bine – și nu ar fi aceasta mai bine? Astfel, ai evita împotrivirea față de Dumnezeu și pedeapsa Lui!
În credința ta în Dumnezeu ar trebui să asculți de Dumnezeu
Dacă nu poți accepta lumina cea nouă din partea lui Dumnezeu și nu poți înțelege tot ceea ce face Dumnezeu astăzi și nu o cauți sau chiar te îndoiești de ea, o judeci, o studiezi și analizezi, atunci înseamnă că nu vrei să asculți. Dacă, atunci când lumina Lui apare aici și acum, tu totuși pui preț pe lumina de ieri și te opui noii lucrări a lui Dumnezeu, atunci nu ești mai mult decât o glumă, ești unul dintre aceia care I se opun în mod voit lui Dumnezeu. Cheia ascultării de Dumnezeu este aprecierea noii lumini și dorința de a o accepta și de a o pune în practică. Numai aceasta este adevărata ascultare. Cei care nu vor să înseteze după Dumnezeu sunt incapabili să împlinească ascultarea față de Dumnezeu și nu pot decât să I se opună lui Dumnezeu, fiindcă sunt mulțumiți cu situația actuală. Acel om nu poate să asculte de Dumnezeu, fiindcă este posedat de viața de dinainte. Lucrurile de până atunci le-au format tot felul de concepții și iluzii despre Dumnezeu, care au devenit chipul lui Dumnezeu în mințile lor. Astfel, ei cred în propriile concepții și în standardele imaginației lor. Dacă Îl compari pe Dumnezeul care face lucrări adevărate astăzi, cu Dumnezeul din imaginația ta, atunci credința ta vine de la Satana, și este potrivită preferințelor tale – iar Dumnezeu nu dorește o astfel de credință. Indiferent cât sunt de înalte acreditările lor și indiferent de dedicarea lor – chiar dacă și-au dedicat o viață întreagă de eforturi lucrării Lui și au devenit chiar și martiri – Dumnezeu nu se bucură de nimeni cu o asemenea credință. Doar le arată puțin har și le îngăduie să se bucure de el pentru o vreme. Oamenii de felul acesta sunt incapabili de a pune adevărul în practică, Duhul Sfânt nu lucrează în ei și Dumnezeu îi va elimina pe fiecare la rândul lor. Indiferent dacă sunt bătrâni sau tineri, cei care nu ascultă de Dumnezeu în credința lor și au motivații greșite, sunt cei care se opun și întrerup și astfel de oameni vor fi lepădați fără nicio îndoială de Dumnezeu. Cei care nu ascultă deloc de Dumnezeu, care doar recunosc Numele lui Dumnezeu și au un fel de simțământ al dragostei și minunăției lui Dumnezeu, dar nu țin pasul cu pașii Duhului Sfânt și nu se supun lucrării și cuvintelor de acum ale Duhului Sfânt – astfel de oameni locuiesc în harul lui Dumnezeu, dar nu vor fi câștigați și desăvârșiți de către Dumnezeu. Dumnezeu desăvârșește oamenii prin ascultarea lor, prin faptul că mănâncă, beau și se bucură de cuvintele lui Dumnezeu și prin suferința și rafinarea din viețile lor. Numai printr-o astfel de credință se pot schimba caracterele oamenilor, numai atunci pot ajunge la adevărata cunoaștere de Dumnezeu. A nu te mulțumi doar cu viața în harul lui Dumnezeu, a înseta mereu după adevăr și a căuta adevărul și dorința de a fi câștigat de Dumnezeu – aceasta înseamnă a asculta de Dumnezeu în mod conștient; aceasta este credința pe care o vrea Dumnezeu. Oamenii care nu fac nimic mai mult decât să se bucure de harurile lui Dumnezeu nu pot fi desăvârșiți, sau schimbați, iar ascultarea, evlavia și dragostea lor, cât și răbdarea lor sunt toate superficiale. Aceia care doar se bucură de harurile lui Dumnezeu nu pot să-L cunoască cu adevărat pe Dumnezeu și, chiar și atunci când Îl cunosc pe Dumnezeu, cunoașterea lor este superficială, iar ei spun lucruri de genul Dumnezeu iubește omul, sau, lui Dumnezeu Îi este milă de om. Aceasta nu reprezintă viața oamenilor și nu arată deloc faptul că oamenii Îl cunosc cu adevărat pe Dumnezeu. Dacă, atunci când cuvintele lui Dumnezeu îi șlefuiesc, sau atunci când încercările vin asupra lor, oamenii nu pot asculta de Dumnezeu – dacă, în loc de aceasta, ei devin îndoielnici și cad – atunci ei nu sunt câtuși de puțin ascultători. În ei există multe reguli și restricții în privința credinței în Dumnezeu, experiențe vechi care sunt rezultatul multor ani de credință, sau a diferitelor doctrine fundamentate pe Biblie. Ar putea niște oameni ca aceștia să asculte de Dumnezeu? Acești oameni sunt plini de lucruri lumești – cum ar putea ei să asculte de Dumnezeu? Aceștia toți ascultă potrivit preferințelor lor personale – ar putea Dumnezeu să dorească o astfel de ascultare? Aceasta nu înseamnă ascultarea de Dumnezeu, ci trăirea după o doctrină, este satisfacerea și consolarea ta însuți. Dacă tu spui că aceasta este ascultarea de Dumnezeu, nu cumva hulești împotriva Lui? Ești un Faraon egiptean, faci răul și te angajezi în mod voit în lucrarea de împotrivire față de Dumnezeu – ar putea Dumnezeu să-Și dorească un asemenea slujitor? Cel mai bine ar fi să te grăbești să te pocăiești și să devii conștient de sine. Dacă nu, mai bine ai pleca acasă: aceasta ți-ar face mai mult bine decât slujirea lui Dumnezeu, nu ai întrerupe, nici nu ai deranja, ți-ai cunoaște locul și ai trăi bine – și nu ar fi aceasta mai bine? Astfel, ai evita împotrivirea față de Dumnezeu și pedeapsa Lui!